|
C. OMUL: BĂRBAT şi FEMEIE
O altă componentă a chipului
lui Dumnezeu în noi şi-a asemănării omului cu Dumnezeu, este şi faptul că omul a fost creat ca bărbat şi femeie,
iar “cei doi sunt una”.
Unii au tras în mod eronat concluzia de aici că sexualitatea umană are un corespondent în Dumnezeu.
Aşa cum Dumnezeu poate sta faţă în faţă cu Sine, aşa poate sta şi omul, ca bărbat şi femeie. Nici o altă fiinţă nu
poate experimenta acest lucru…, şi nu doar atât – cei doi pot sta faţă în faţă şi cu Dumnezeu, prin Domnul Isus
Hristos.
La 1 Cor. 13 , apostolul Pavel spune că:
“Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar
atunci, voi cunoaşte deplin…”
Omul, ca bărbat şi femeie, stă faţă în faţă, având comuniune reciprocă, dar şi amândoi cu Dumnezeu. Fără relaţia cu
Dumnezeu, atât bărbatul cât şi femeia au pierdut ceva esenţial, aşa că refacerea legăturii celor doi cu Dumnezeu
este absolut necesară, dacă vrem să redobândim ceea ce ne face cu adevărat oameni.
Dumnezeu l-a
creat pe om pentru a stăpâni peste creaţie, omul reflectându-L astfel pe Dumnezeu ca
stăpân absolut al tuturor lucrurilor. Datorită căderii însă, această poziţie a omului, această asemănare cu
Dumnezeu a fost compromisă
Omul este o fiinţă unică în Univers,
întocmit după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.
CHIPUL lui Dumnezeu îl face pe om să fie distinct de orice altă făptură, fie că-i vorba de
animale, fie că-i vorba de îngeri.
ASEMĂNAREA lui Dumnezeu, îl face pe om capabil să se dezvolte în conformitate cu caracterul lui
Dumnezeu – această dezvoltare poate avea loc continuu.
Cum de este posibil aceast proces unei fiinţe decăzute, care are o natură păcătosă iremediabil coruptă, şi-n care
chipul lui Dumnezeu, atât cât a mai rămas, este şters…, şi se şterge tot mai mult?!!
Aici este
frumuseţea planului lui Dumnezeu, şi a-nţelepciunii Lui pe care Pavel o numeşte “nespus de
felurită”:
Prin faptul că omul a fost creat după
chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, Dumnezeu a putut deveni om, ca să ne scoată din cădere, şi să refacă-n noi
chipul şi asemănarea Sa.
În creaţie, Dumnezeu a pus de la început POSIBILITATEA RĂSCUMPĂRĂRII. În Domnul Isus Hristos,
Dumnezeu a devenit om. În Domnul Isus, noi am putut vedea chipul perfect al lui Dumnezeu, şi nu numai atât - prin
El ni s-a oferit şi harul de-a fi răscumpăraţi, în felul acesta fiind restaurat chipul lui Dumnezeu în noi.
Prin lucrarea Domnului Isus Hristos, noi oamenii putem acum sa-L cunoaştem din nou pe Dumnezeu.
Domnul Isus a spus (vezi Ioan 17):
“… am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac… Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor …”
Prin lucrarea Domnului Isus, noi putem să-L iubim din nou pe Dumnezeu, răspunzând dragostei Lui.
Prin lucrarea Domnului Isus, noi putem să
redobândim sfinţirea sau neprihănirea originară. La 1 Cor. 1, ni se spune că El, Domnul Isus, a fost făcut de
Dumnezeu pentru noi atât “înţelepciune”, cât şi “neprihănire şi sfinţire”.
Prin lucrarea Domnului Isus, dobândim o natură nouă, în care chipul lui Dumnezeu să ajungă la desăvârşire. Prin
noua natură, cea veche poate fi înfrântă şi anihilată.
Omul a fost creat după chipul şi asemănarea
lui Dumnezeu. Omul este o personalitate, o fiinţă tripartită, care prin trup se poate relaţiona la mediu, prin
gândire poate explora lumea din jur şi cea interioară, şi care prin duhul are capacitatea de-a fi în relaţie cu
Dumnezeu.
Prin raţiune, omul are capacitatea să distingă între bine şi rău, dar, prin natura nouă, are capacitatea de-a
înfăptui binele, înfrângând răul.
Prin trupul care-i va fi dat la Înviere sau la venirea Domnului Isus Hristos, omul va avea capacitatea să
stăpânească toată lumea creată de Dumnezeu.
Chipul lui
Dumnezeu a rămas în om şi după cădere, dar a fost grav afectat, devenind un fel de ‘caricatură’. În ciuda
acestui fapt, omul poate fi răscumpărat şi restaurat prin Domnul Isus Hristos, care este “chipul Dumnezeului
nevăzut”, şi “Fiul lui Dumnezeu”.
Noi suntem restauraţi ca fiinţe umane, şi devenim copii ai lui Dumnezeu, având chipul Domnului Isus Hristos. Domnul
Isus este chipul perfect al lui Dumnezeu:
“ El, care este oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui, şi care ţine toate lucrurile cu Cuvântul puterii
Lui…”
Dumnezeu a planificat încă din veşnicii ca noi s-ajungem s-avem chipul Fiului Său, adică chiar chipul lui
Dumnezeu:
“… toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celor ce sunt
chemaţi după planul Său. Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie
asemenea chipului Fiului Său.” (Rom. 8:28-29)
Pentru
restaurarea chipului lui Dumnezeu în noi, Fiul a plătit preţul. El a venit “într-o fire asemănătoare cu a
păcatului”, a luat asupra lui păcatele noastre, fiecare om devenind acum o potenţialitate.
Cei care vin la Domnul Isus Hristos cu credinţă şi pocăinţă, vor fi restauraţi şi vor purta pentru veşnicie chipul
lui Dumnezeu, aşa cum a fost întruchipat în mod perfect în Domnul Isus.
Cei care refuză credinţa şi pocăinţa, vor pierde chipul lui Dumnezeu, şi atât cât a mai rămas. Când cel nemântuit
moare fizic, el intră-n moartea a doua, care şterge, care elimină pentru totdeauna chipul lui
Dumnezeu.
În iad deci nu
vor fi oameni, ci nişte fiinţe care au fost odată oameni, care au avut chipul lui Dumnezeu, deşi
foarte şters şi schimonosit, dar au refuzat harul ce li s-a oferit în Domnul Isus Hristos, de-a fi răscumpăraţi şi
restauraţi.
În existenţa chipului lui Dumnezeu în noi rezidă posibilitatea salvării noastre, iar în restaurarea chipului
perfect al lui Dumnezeu în noi rezidă realizarea potenţialului pentru care Dumnezeu ne-a creat. Noi nu am fost
creaţi pentru a trăi cca. 80 de ani, pe un pământ noroios, sub tirania unei firi păcătoase ci am fost destinaţi să
stăpânim peste toate lucrarile lui Dumnzeu. Prin credinţa-n Domnul Isus, noi suntem născuţi din nou, şi-n omul nou,
El, Domnul, poate reface chipul Său în noi, chip “de-o neprihănire şi sfinţire pe care ne-o dă
adevărul”.
|
