|
CUM AM SARBATORIT...?!
Majoritatea oamenilor participă la sărbători fără a le
şti adevărata semnificaţie, sau având în centrul atenţiei lor cu totul alte probleme.
Unii vorbesc despre “Sărbătorile de iarnă”, ca şi cum iarna ar fi motivaţia…
De regulă sărbătorile îşi pierd în timp conţinutul şi semnificaţia. Din sărbătoarea Crăciunului, nu puţini au rămas
doar cu decorativul “Pom de iarnă” sau cu comunistul “Moş Gerilă”.
Destui creştini, mai superficiali, au pus în centrul atenţiei lor fastul, cadourile, mâncărurile, etc. uitând să-şi
rezerve măcar câteva minute în care să se-ndrepte spre Dumnezeu şi să-I mulţumească de-ndurarea ce-a avut-o faţă de
fiecare din noi, de ne-a trimes un Mântuitor.
Mulţi creştini nu mai conştientizează scopul venirii Domnului Isus Hristos, cerinţele Lui, şi nu mai fac din El
adevărata bucurie a lor.
În engleză, denumirea de “Christmas” se referă la slujbă, la serviciu divin pentru Christos (Hristos).
În româneşte, denumirea de “Crăciun” vine de la expresia latină “Dies Creaţionis” care se traduce ca “Ziua Noii
Creaţiuni”. Strămoşii noştri au înţeles că odată cu întruparea Cuvântului, a-nceput o nouă creaţie…
Noi ce-am priceput?!
Crăciunul este aniversarea naşterii Domnului Isus Hristos, a Mântuitorului nostru, pe care ni l-a trimes Dumnezeu,
în bunătatea Lui. Domnul Isus este începutul “zidirii lui Dumnezeu” din toate punctele de vedere, şi-atât a zidirii
vechi cât şi a zidirii noi.
JUSTIFICĂM SĂRBĂTORIREA CRĂCIUNULUI ?!
Unii afirmă că nu este justificată sărbătoarea Naşterii Domnului, din moment ce Biblia nu ne cere aceasta. Domnul
Isus ne-a cerut să ne amintim de moartea Lui, nu şi de naşterea Sa, spun ei. Alţii, cu convingeri sabatariene
au chiar adversitate si propun observarea doar a sărbătorilor ce sunt stabilite în V.T.
De exemplu gruparea religioasă a Armstrong-ienilor condamnă direct sarbătorirea Crăciunului şi susţin că numai cele
din V.T. sunt ‘adevărate’, veritabile, iar celelalte sunt ‘inventate’.
Creştinii bisericii primare, spun ei, au ţinut tot sărbătorile din vechime, şi se leagă de texte ca acesta:
“Iar noi, după zilele praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi, şi, în cinci zile, am ajuns la ei în
Troa” (Faptele Ap. 20:6);
…sau:
“Pavel se Hotărâse să treacă pe lângă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu piardă vremea în Asia; căci se
grăbea ca, dacă-i va fi cu putinţă, să fie în Ierusalim de ziua Cincizecimii. (Fapte 20:16)
Armstrong-ienii uită că primii creştini au fost mai ales evrei, fapt pentru care era normală continuarea acelor
celebrări. Pe de altă parte. Mr. Armstrong a uitat să le ceară adepţilor săi ca de sărbători “să meargă la
Ierusalim”, şi tot acolo să-şi ducă şi zeciuielile, precum cerea Legea pentru aceste ocazii…
Care-i poziţia creştinilor autentici?!
Aceştia ştiu că sunt sărbători care sunt legitime chiar dacă n-au fost cerute anume…
De exemplu Domnul Isus nu ne-a cerut să sărbătorim învierea Sa dar îi aflăm pe ucenici sărbătorind aceasta în
fiecare duminică.
Sărbătoarea evreiască Hanuca (Hanukkah), numită şi Înnoirea Templului sau Sărbătoarea Luminilor, nu a fost
prevăzută în Legea lui Moise şi nici fixată ulterior în vreo altă carte din Scriptură dar aflăm din Biblie că chiar
Domnul Isus a participat la ea.
Deşi nu există o cerinţă anume în Scriptură privind Crăciunul, este logic să ţinem această sărbătoare…
Îngerii au celebrat naşterea Mântuitorului nostru, deşi Domnul Isus nu S-a întrupat în vederea mântuirii lor. Noi,
cei care beneficiem de venirea Lui, cu atât mai mult justificăm celebrarea venirii Lui în
lume.
DATA CELEBRĂRII CRĂCIUNULUI
Unii obiectează, pe motiv că data celebrării Crăciunului nu-i corectă,
din moment ce nu se mai ştie exact ziua naşterii Domnului.
Cei mai mulţi scriitori creştini din sec.1 dau data ca fiind între 25 decembrie şi 6 ianuarie.
În Evanghelia după Ioan, 1:16 ni se spune despre întruparea Cuvântului:
“Şi Cuvântul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o
slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.
Tot în acest capitol ni se spune că El, Creatorul tuturor lucrurilor , “era adevărata Lumină, care luminează pe
orice om, venind în lume.”
- De ce se menţionează despre “adevărata Lumină” tocmai când se vorbeşte despre întruparea Domnului, de venirea Lui
în lume?
- Presupun că Domnul Isus s-a născut de Hanuca, Sărbătoarea Luminilor. Aceasta pica în luna decembrie, uneori mai
la-nceputul, alteori mai la sfârşitul ei, pentru că anul evreiesc se calcula diferit de cel al romanilor sau
grecilor.
Nu întâmplător Domnul Isus alege Sărbătoarea Luminilor şi ca moment al dezvăluirii Lui în public drept Mesia:
“În Ierusalim se prăznuia atunci praznicul Înnoirii Templului. Era iarna. Şi Isus Se plimba prin Templu, pe sub
pridvorul lui Solomon.
Iudeii L-au înconjurat, şi I-au zis: „Până când ne tot ţi sufletele în încordare? Dacă eşti Hristosul, spune-ne-o
desluşit.”
„V-am spus” le-a răspuns Isus „ şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac Eu, în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc
despre Mine.” (Ioan 10:22-25)
Credeţi că-i numai o simplă coincidenţă.?!
La Dumnezeu, nimic nu-i la-ntâmplare.
|
