|
AVEM CREDINTA...?!
Cat de importanta este CREDINTA ?!
Scriptura spune astfel: “Fãrã credintã este cu neputintã sã fim plãcuti Lui! Cãci cine se apropie
de Dumnezeu, trebuie sã creadã cã El este, si cã rãsplãteste pe cei ce-L cautã.”
Domnul Isus declara: “Adevãrat, adevãrat, vã spun, cã cine crede în Mine, are viata vesnicã.” (Ioan
6:47)
Tot la Ioan, in cap. 3, Domnul Isus mentioneaza (v.36) ca “ Cine crede în Fiul, are viata vesnicã;
dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viata, ci mânia lui Dumnezeu rãmâne peste el.”
Totul depinde de credinta! Viata vesnica sau pierzarea, Raiul sau Iadul, etc., depind de credinta pe care o avem, sau de
absenta ei…!
A. Ce este CREDINTA ?!
Daca-l intrebi pe omul de rand, el spune ca e o incredintare, o parere, o incertitudine pe care o
au unii… Pentru omul rational inseamna poate a accepta absurdul, nu?!
Pentru omul religios, credinta consta in a accepta niste dogme, o doctrina bisericeasca, un
“crez”…
Importante insa nu sunt opiniile diferitelor categorii de oameni despre credinta, ci ce spune
Biblia despre ea!
La Evrei 11:1, citim asa: “Credinta este o încredere neclintitã în lucrurile nãdãjduite, o
puternicã încredintare despre lucrurile care nu se vãd.”
Credinta accepta ca reale, ca demne de incredere, lucrurile care nu se vad, dar este ea si
logica?!
Oricine stie ca lumea nu este doar atat cat eate palpabil, cat vedem cu ochii, cat cuprindem cu
aparaturile, etc.
De exemplu, Biblia spune ca “nimeni n-a vazut vreodata pe Dumnezeu”, si este adevarat, dar credinta
Il accepta ca real.
Tot astfel, apostolul Petru spune credinciosilor, referitor la Isus Hristos:
“voi Îl iubiti fãrã sã-L fi vãzut, credeti în El, fãrã sã-L vedeti, si vã bucurati cu o bucurie
negrãitã si strãlucitã, pentru cã veti dobîndi, ca sfârsit al credintei voastre, mântuirea sufletelor
voastre”. (1Petru 1:8-9)
Exista Rai si Iad! Rational nu putem sa dovedim existenta lor, dar credinta le accepta ca
reale…
Va fi in viitor o inviere din morti! Din moment ce experienta comuna n-o are in ‘palmaresul’ sau,
n-o pot demonstra logic, dar credinta o accepta ca fiind un fapt real.
- Cred eu astfel de lucruri pentru ca-s absurde?! -
Nicidecum...!
Se prea poate ca anumite afirmatii ale credintei crestine sa para absurde pentru un ganditor
oarecare, dar credinta mea, daca este veritabila, se bazeaza pe o Autoritate, aceasta fiind Cuvantul lui
Dumnezeu: Biblia.
Cred in existenta lui Dumnezeu pentru ca Biblia o afirma, si pentru ca vad “lucrarea mainilor Lui”.
Cred intr-o inviere viitoare, pentru ca Biblia imi spune despre acest lucru, si pentru ca Isus Hristos a
inviat deja. Cred in existenta Raiului si a Iadului, pentru ca Biblia mi le descrie…
Dumnezeu nu ne demonstreaza ca tot ceea ce credem este real, ci ne da indicatii clare ca tot ceea
ce a spus El in Biblie este demn de incredere!
Domnul Isus de exemplu, voind ca sa acorde iertarea unui om paralitic care a fost adus in prezenta
Lui, a spus “Fiule, pacatele iti sunt iertate!”, la care, cativa din cei prezenti, au sarit revoltati, pe
motiv ca Si-a permis sa huleasca…, intrucat “numai Dumnezeu iarta pacatele”. Domnul Isus era insa Dumnezeu,
in trup uman…, si, ca sa le demonstreze ca pot sa se increada in spusele Sale, i-a intrebat:
“Ce este mai lesne a zice: „Pãcatele îti sunt iertate” ori a zice: „Scoalã-te, ridicã-ti patul, si
umblã?” (Marcu 2:9), apoi a continuat:
“Ca sã stiti cã Fiul omului are putere pe pãmânt sã ierte pãcatele, tie îti poruncesc, a zis El
slãbãnogului, „scoalã-te, ridicã-ti patul, si du-te acasã!”; si îndatã, slãbãnogul s-a sculat, si-a ridicat
patul, si a iesit afarã în fata tuturor, asa cã toti au rãmas uimiti, si slãveau pe Dumnezeu”…
Domnul Isus le-a demonstrat autoritatea Sa, spunand acel „scoalã-te, ridicã-ti patul, si du-te acasã!”, ceva ce ei considerau c-ar fi ‘cu
greutate’, intrucat putea fi verificat in mod direct. Practic, Domnul Isus le-a demonstrat ca pot sa se
increada in spusele Sale, chiar daca nu aveau cum sa verifice ca El a iertat pacatele acelui om, insa au
putut experimenta implinirea cuvintelor Lui privind vindecarea imediata si completa a paraliticului. Apoi,
aceasta vindecare nu era doar un act singular, ce putea fi speculat in vreun fel, ci doar o minune
‘proaspata’, din cele nenumarate, si diversificate, pe care El le infaptuia in mod curent…
Credinta veritabila nu este ‘oarba’, cum isi inchipuie unii, ci se bazeaza pe cercetarea si
verificarea atenta a lucrurilor ‘palpabile’…!
Deviza Bibliei este “Cercetati toate lucrurile, si pastrati ce este bun!”
(1 Tesaloniceni 5:21), si nicidecum acea minciuna scornita de impotrivitorii si defaimatorii
Evangheliei, imbratisata de naivi sub lozinca “Crede si nu cerceta”, pe care au imbratisat-o uneori chiar si
clasele clericale ale unor biserici de stat, spre a tine enoriasii ‘la distanta’ de Cuvantul lui Dumnezeu,
spre a nu studia Biblia si a o compara apoi cu asa-zisele Sfinte Traditii, care numai sfinte nu
sunt…
Biblia (Cuvantul lui Dumnezeu) este singura carte din lume scrisa in original fara greseala, fara
vreo inadvertenta!
Pe la inceputul Sec. 20, chiar au fost date in ziarele cu tiraj mare, anunturi privind foarte mari
recompense pentru cei care vor dovedi ca in Biblie exista cel putin o singura greseala. Multi superficiali au
dat fuga sa inhate astfel de premii, bazandu-se pe interpretari eronate, dar niciunul nu a fost in stare sa
obtina nici macar un cent, fiind respinsi de toate instantele vremii…
Si in zilele noastre, din cauza superficialitatii, a ignorantei sau a relelor intentii, mai apar
oameni care pretind c-ar gasi contradictii in Sfintele Scripturi…! Mai intalnim uneori greseli de traducere,
sau de intelegere, dar textul original este impecabil!
Biblia cuprinde afirmatii de ordin stiintific unele fiind intelese abia la sute sau mii de ani mai
tarziu…
De exemplu Iov, cu cca 2000 i.e.n. spunea ca Pamantul are forma unui geoid de rotatie, si nu-i
spanzurat/agatat de nimic.
Doar recent s-a aflat faptul ca Universul este in continua expansiune, ca un ‘balon’, dar in
Biblie, la Isaia 40:22, ni se spune ca “El (Dumnezeu) întinde cerurile ca o mahramã subtire, si le lãteste ca
un cort”… (Pe vremea aceea nu aparusera inca baloanele, asa ca cel mai elocvent pentru a sugera expansiunea
era cortul, un mic pachet pe care il desfaceai pe o mare deschidere.) Verbul este folosit la timpul prezent,
fiindca inca ne aflam in acest proces de ‘dilatare’…!
Biblia este singura carte din lume care contine profetii care sau implinit (sau sant in curs de
desfasurare) intocmai, cu lux de amanunte. Dumnezeu a spus mai dinainte despre o serie de evenimentece care sa vor intampla, pentru a ne
dovedi si prin aceasta ca El este totdeauna vrednic de crezare…
Chiar si in zilele noastre se implinesc profetii pe care Dumnezeu ni le-a facut cu mii de ani in
urma! Sub ochii nostri de exemplu, evreii s-au intors in tara lor, in 1948 declarandu-se natiune
independenta…
Tot ce a hotarat Dumnezeu, se implineste intocmai, asa ca ne bazam credinta cu tarie pe Cuvantul
Sau, iar ceea ce ne-a spus ca urmeaza sa se mai intample este ca si infaptuit, singura ‘problema’ fiind doar
timpul, intrucat orice eveniment sau lucru isi “are vremea lui”.
Eu cred ca tot ceea ce spune Biblia este temeinic, fara sa fiu absurd, chiar daca anumite lucruri
inca nu le pot verifica. Cuvantul lui Dumnezeu este o Autoritate, pentru ca avem arhi-suficiente indicii care
ne atesta veridicitatea de netagaduit a Sfintei Scripturi. De aceea, daca Biblia relateaza ca Soarele s-a
oprit pentru o vreme in loc, eu cred aceasta, intrucat oriunde in alt punct in care am putut verifica, ea s-a
dovedit vrednica de incredere.
|
