NIMIC NU-I ‘PREA MULT’…!
Dragostea unui "caracter nou" mai are o calitate, pe lângă faptul că
ajută dezinteresat: consideră că n-a făcut nimic.
Cei care sunt puşi “la dreapta”, şi Domnul Isus le menţionează că L-au slujit când a fost în nevoi, întreabă cumva
surprinşi:
“…Doamne, când Te-am văzut noi flămând, şi Ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut?”…
(Matei 25:37…)
Credeţi că nu ştiau ei ce-au făcut? Ştiau, şi nu răspund cu falsă modestie…!
Ei sunt conştienţi că n-au făcut nimic în comparaţie cu ceea ce-a făcut Domnul Isus Hristos pentru noi.
Cel credincios, când face ceva pentru Domnul, spune: n-am făcut nimic! Nu există ‘prea mult’ pentru
Domnul!
Cine-L iubeşte pe Domnul cu adevărat, ar vrea să facă tot mai mult…
Apostolul Pavel de exemplu spune că vrea ca la venirea
Domnului, niciunii din biserica pe care a păstorit-o, să rămână ruşinaţi…
Pe o altă ‘linie’, tot Pavel se exprimă astfel:
“Eu Sunt dator şi Grecilor şi Barbarilor, şi celor învăţaţi şi celor neînvăţaţi.” (Rom. 1:14)
Caracterul nostru ce spune? Avem şi noi vreo datorie?!
Cuvântul spune “să nu obosim în facerea binelui” (Gal. 6:9)
Domnul Isus ne arată că cei care nu-L cunosc, trec pe lângă slujiri… Cei nemântuiţi nu văd trebuinţele altora.
Oamenii “puşi la stânga” au avut posibilităţi repetate de-a asista pe cei în nevoi, dar n-au văzut, n-au răspuns şi
n-au acţionat. Acolo a fost Domnul Isus, dar ei nu L-au recunoscut şi-au tratat pe cei nevoiaşi ca pe nişte fiinţe
nevrednice. Ei sunt surprinşi când Domnul le reproşează acele lucruri… Ei şi-au închipuit că L-au asistat pe
Domnul, c-au făcut lucrări pentru El, dar au fost indiferenţi la neajunsurile aproapelui...
Şi cei “puşi la stânga” se adresează cu Doamne, dar…:
“Nu orişicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este
în ceruri.” (Matei 7:21),
…avertizase Domnul Isus de la bun început.
|