|
Înţelegem de ce Dumnezeu repetă lucrările Sale pentru
cei care nu le acceptă, care le resping, dar uneori este vorba despre ucenici…
Motive?!
Uneori nu trecem examenele (sau corijenţele), fapt pentru care se repetă anumite teste în viaţa noastră.
Domnul Isus i-a învăţat pe ucenici rugăciunea “Tatăl nostru” (Matei 6:9-13), şi pentru că a observat că n-o
practică, i-a instruit ulterior din nou (Luca 11:2-4). Toţi trebuie să ştim să ne rugăm şi nu învăţăm aceasta decât
dacă exersăm…
Domnul nu-i lasă pe ai Săi fără creştere spirituală.
Pentru a ne învăţa lucruri importante, Dumnezeu ne trece prin diferite situaţii mai dificile.
Te-ai întrebat de ce te-a pus Domnul în acea situaţie grea? E pentru a te maturiza…, e pentru că Dumnezeu te vrea
desăvârşit: bine cioplit şi şlefuit.
Dacă nu vrei să treci examenul, şi ceri Domnului să-l ridice de la tine, s-ar prea putea să ţi se-ndeplinescă
dorinţa, dar examenul va reveni mai târziu în viaţa ta şi tot va trebui să-l iei (să-l treci). Mai bine ia-l
acum!
Pentru unii este vremea să înveţe ascultarea, şi nu-i uşor (mai ales pentru cei tineri).
Alţii sunt puşi în situaţii în care să înveţe smerenia, răbdarea sau dependenţa faţă de Domnul. Noi nu suntem
independenţi. Avem nevoie de El în fiecare clipă şi trebuie să învăţăm lucrul acesta.
Unii sunt puşi în situaţia de-a învăţa respectul pentru alţii sau faţă de autorităţi, etc.
Dumnezeu nu ne lasă fără să trecem aceste examene…
Copiii care nu învaţă în familie sau în şcoală ascultarea, vor fi nevoiţi s-o-nveţe mai târziu, si-aceasta va fi
într-un context mult mai dificil.
Dumnezeu de exemplu apreciază la femei “un duh blând şi liniştit”, şi tare bine ar fi pentru fete să-nveţe acestea
încă de mici. Care nu învaţă din tinereţe să fie blânde, supuse, tot o vor face-o mai târziu. Ştiţi cum? Vor fi
puse într-o familie sau într-un serviciu în care vor învăţa supunerea…
Sunt credincioşi care nu vor să rabde şi cer Domnului să le ridice testul… Domnul, pe moment îi ascultă dar îi va
rechema mai târziu la examen. Din probleme, necazuri şi greutăţi învăţăm îndelunga răbdare.
Dumneata te-ai întrebat de ce se repetă anumite lucruri în viaţa ta?!
De regulă, fiindcă n-ai învăţat ceea ce trebuia să înveţi de prima dată, la vremea potrivită.
Teste, examene pe care trebuia să le treci demult, şi nu le-ai luat, vin din urmă!
Uneori Domnul ne testează la un nivel superior.
Dumnezeu vrea ca să avansăm, să ne dezvoltăm, să creştem…
La primul ‘curs’ de “potolirea furtunii” (Matei 8:24-26), Domnul se scoală de unde dormea lângă cârmă, potoleşte
marea şi vântul şi-i mustră pe ucenici: “...puţin credincioşilor!”
Printre altele, ucenicii au învăţat că dacă Domnul este cu ei, sunt în siguranţă, nu pier.
Urmează acelaşi test, pe o treaptă superioară (Matei 14:23-29): mergeţi singuri acum, fără Mine!
În plină furtună, Domnul se-ndreaptă spre ei, îi linişteşte şi de-această dată prin acel “Nu vă-nspăimântaţi, Eu
sunt!” şi din nou potoleşte natura dezlănţuită. Ca o ‘primă’, lui Petru, care-a fost mai inimos, i s-a dat
posibilitatea de-a umbla şi el pe ape…
Ce-au mai învăţat ucenicii, pe o altă ‘treaptă’?:
Că Domnul ştie ce se petrece şi are totul sub control şi de la distanţă…
Că dacă faci ce zice Domnul, dacă te duci unde te trimete Domnul, nu te ‘scufunzi’, ci ajungi cu bine ‘la
liman’.
De ce a repetat Domnul minunea cu “pescuirea minunată”
(Ioan 21)? Ce trebuiau să înveţe ucenicii şi nu reuşiseră încă, sau ce examene se dădeau pe o treaptă
superioară?!
Mai întâi concepţia lor despre Domnul Isus a fost incorectă şi trebuia revizuită.
De 3,5 ani ei aveau impresia că-şi cunosc Învăţătorul. De când L-au întâlnit I-au spus: “Rabi, Tu eşti împăratul
lui Israel. “Tu eşti Hristosul, fiul Dumnezeului celui viu”, a afirmat Petru după 3 ani de stat în slujba Lui, dar
tot nu-L cunoşteau bine…
A fost o vreme când ucenicii aveau impresia că Domnul Isus ştie anumite lucruri, dar sunt altele pe care nu le
stăpâneşte.
La prima pescuire (Luca 5) , Domnul a cerut lui Petru corăbioara pentru a vorbii mulţimilor. După ce Domnul a
învăţat norodul, a vrut să-l înveţe şi pe Petru ceva şi i-a spus că e timpul să meargă la pescuit!
Doamne, ripostează acesta, nouă ne vorbeşti de pescuit? Noi suntem pescari de meserie, Tu eşti Învăţător… Noi am
încercat toată noaptea, şi n-am prins nimic, dar fie, la cuvântul Tău voi arunca mraja.
Care era concepţia lui Petru? Fiecare, Doamne, cu domeniul lui! Sunt probleme în care Tu eşti competent, dar sunt
altele în care eu sunt specialistul… N-ar trebui Doamne să te bagi chiar în toate, mai ales acolo unde eu
excelez…
Nu-i aceasta, de multe ori, şi concepţia noastră? Da, Domnul este competent în anumite privinţe, dar sunt şi
domenii în care eu dau lecţii altora.
Această concepţie i-a caracterizat pe ucenici şi au căzut la examen.
Surpriza: deşi nu era timpul potrivit de dat la peşte, două corăbioare s-au umplut ochi, de dădeau să se
scufunde…
Pe moment Petru s-a aruncat la picioarele Domnului, pentru c-a rămas uimit, pentru că L-a judecat greşit şi nu şi-a
dat bine seama cine este El, dar tot n-a învăţat totul.
Mai târziu a căzut din nou la examen… De unde ştim?
După o vreme, Domnul îi întreabă pe ucenici: “Cine credeţi voi că sunt Eu?”, la care Petru răspunde: “Tu eşti
Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu”. Admirabil răspuns, nu?
Acum Domnul explică ucenicilor: Ei bine, eu, Hristosul, mă duc la Ierusalim, unde voi fi dat la moarte, dar apoi
voi învia… Petru atunci Îl ia deoparte şi-ncepe să-L mustre pe Domnul Isus Hristos. El, Petru, Îl corectează pe
Domnul. Petru a căzut din nou la examen.
|
