LIBERTATE..., ORI SCLAVIE...?!
De ce exista in lume atata rau si suferinta?!? De ce sunt cutremure, alunecari de teren, tsunami,
inundatii, incendii, furtuni si alte calamitati catastrofale?!
Apoi sunt dezastrele economice si sociale, crize ce produc perturbari mari in societate…, si lasa in urma saracie
si foamete. Dezastrele politice implica blocade, conflicte etnice, razboaie, refugiati, etc.
Epidemiile, si tot felul de boli simple sau combinate secera multe vieti, sau lasa cu sechele pe cei care le-au
contractat.
Traim intr-o societate care arata o continua crestere a criminalitatii, intr-un context in care de multe ori cei
rai prospera, iar cei corecti si drepti sufera…
Sa credem oare ce scrie la Romani 8:28, ca “toate
lucrurile lucreazã împreunã spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume, spre binele celor ce sunt
chemati dupã planul Sãu” ?! Au dreptate crestinii cand spun ca Dumnezeu stapaneste lumea?! Nu cumva are
dreptate Karl Marx spunand ca “religia este opiu pentru popor”, adica un drog care-i face pe oameni doar sa
mai uite pe moment de necazuri, si sa intretina iluzia ca-ntr-o zi vor avea parte de-o existenta mai buna in
cer?!
Ce-i indreptateste pe crestini sa creada ca pentru ei totul o sa se sfarseasca cu bine?! Oare chiar este Dumnezeu
stapan peste toate lucrurile?! Este El in stare sa infaptuiasca tot ceea ce a
promis?
Biblia il prezinta pe Dumnezeu ca pe un Suveran care
stapaneste cu autoritate deplina peste toate lucrurile.
“Domnul Si-a asezat scaunul de domnie în ceruri, si domnia Lui stãpâneste peste tot”, scrie la Psalmul 103:19, iar
in Psalm 135:5-6, autorul declara
“Stiu cã Domnul este mare, si cã Domnul nostru este mai presus de toti dumnezeii.
Domnul face tot ce vrea în ceruri si pe pãmânt, în mãri si în toate adâncurile.”
- Ne mangaie insa cu ceva pe noi atotputernicia Sa?! - Bineinteles ca da, fiindca El isi exercita suveranitatea
pentru a ne mantui, pentru a ne asista in toate problemele existentei…, si a ne binecuvanta vesnic.
“Binecuvântat sã fie Dumnezeu, Tatãl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de
binecuvântãri”, ni se spune la Efeseni 1:3. Dumnezeu ne-a randuit sa fim ai Lui:
“Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca sã fim sfinti si fãrã prihanã înaintea Lui, dupãce, în
dragostea Lui, ne-a rânduit mai dinainte sã fim înfiati prin Isus Hristos, dupã buna plãcere a voiei Sale” (Efeseni
1:4-5)
Ba mai mult, “În El am fost fãcuti si mostenitori, fiind rânduiti mai dinainte, dupã hotãrârea Aceluia, care face
toate dupã sfatul voiei Sale” (Efeseni 1:11)
Pentru ca Dumnezeu este Suveran, El nu da socoteala
nimanui si nimeni nu poate sa-L intrebe de ce face ceea ce face. Totodata, El nu are nevoie de asistenta din
partea nimanui, si actioneaza independent de orice alt lucru, pe cata vreme deciziile si actiunile noastre
sunt conditionate de circumstantele si factorii fara numar care le influenteaza.
Oamenii vorbesc de natiuni suverane, de indivizi care actioneaza suveran, dar nu aceasta-i realitatea. Libertatea
noastra este foarte relativa, pentru ca suntem limitati de trup si minte, de timp si spatiu, de legile fizice ale
lumii in care traim, etc.
Iata ce spune profetul Isaia la cap. 46:10, despre Domnul:
“Eu am vestit de la început ce are sã se întâmple si cu mult înainte ce nu este încã împlinit. Eu zic: „Hotãrârile
Mele vor rãmâne în picioare, si Îmi voi aduce la îndeplinire toatã voia Mea.”
Unii oameni spun ca daca Dumnezeu hotareste si
controleaza toate lucrurile, inseamna ca El e raspunzator si de existenta raului si a suferintei.
Este adevarat ca Dumnezeu a creat toate lucrurile, numai ca pe unele le-a creat in mod DIRECT, iar pe altele
INDIRECT, prin agentii morali pe care i-a adus aprioric in fiinta. Dumnezeu nu a creat in mod direct raul si
suferinta, dar a permis aparitia lor.
Trebuie sa facem distinctie intre VOIA DECRETIVA a lui Dumnezeu, prin care a stabilit ce sa apara in mod direct…,
si VOIA PERMISIVA a Sa, care se refera la actiunile si rezultatele pe care El le-a ingaduit sa apara, ca produs al
deciziilor morale ale fapturilor Sale.
De ex. daca Dumnezeu a permis subiectului uman, inteligent si LIBER, sa infaptuiasca raul, nu inseamna ca El a
generat sau aprobat raul…, or ca raul este legitim.
Dumnezeu, in suveranitatea lui, poate sa permita aparitia raului fara a-l opri, desi are si puterea si acest drept.
Tot Dumnezeu poate sa intoarca raul spre binele nostru, in multiple feluri…!
Dumnezeu nu este autorul raului si al suferintei, dar le-a permis in mod constient, le controleaza si le
incorporeaza in lucrarea Lui.
Lucrul acesta trebuie sa-l inteleaga crestinii, ca Dumnezeu foloseste chiar si evenimentele neplacute pentru a ne
binecuvanta atat in viata aceasta cat si in vesnicie.
Raul si suferinta, desi produc ’distonante’…, sub bagheta Dirijorului Suprem, pot contribui la rezolvarea pe un
plan superior a intregei ’simfonii’.
|