|
2. În al doilea rând, voia lui Dumnezeu este SĂ SUFERIM PENTRU
EVLAVIE.
La 2 Timotei 3:12 citim: “De altfel,
toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus, vor fi prigoniţi.” (2 Timotei 3:12)
Domnul vrea să trăim în evlavie dar aceasta ne va atrage persecuţie şi suferinţă! Vrea El să suferim?! - Da, pentru
evlavie vrea!
De fapt ce este evlavia? - Este respect pentru Domnul, pentru Cuvantul Său, este cinstirea lui Dumnezeu. În
engleză, termenul este “godliness” care semnifică viaţa în care este evidentă prezenţa lui Dumnezeu, adică ceea ce
are caracter divin în noi, ceea ce-i în acord cu caracterul lui Dumnezeu.
La
1 Timotei 3:16 ni se spune: “Şi fără îndoială, mare este taina evlaviei… Cel ce a fost arătat în trup, a fost
dovedit neprihănit în Duhul”. Evlavia, în alte traduceri, este explicată ca Dumnezeu manifestat în trup uman.
Când divinitatea se manifestă-n noi, trăim în evlavie, dar aceasta aduce prigoană, pentru ca lumea Îl urăşte pe
Domnul, implicit vieţile oamenilor în care El Îşi face simţită prezenţa. Evlavia înseamnă trăire în fapte bune, şi
nu după moda şi fasoanele lumii.
La
1 Timotei 2:8-10, scrie aşa:
“Vreau, deci, ca bărbaţii să se roage în orice loc, şi să ridice spre cer mâni curate, fără mânie şi fără
îndoieli. Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu
împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine
femeilor care spun că sunt evlavioase.”
Cum sunt caracterizate aici femeile evlavioase?! - Ca şi înapoiate cultural…
Evlavie înseamnă antrenare în creşterea
duhovnicească:
“Căci deprinderea trupească este de puţin folos, pe când evlavia este folositoare în orice privinţă, întrucât
ea are făgăduinţa vieţii de acum şi a celei viitoare.” (1 Timotei 4:8)
Aşa după cum deprinderea trupească este de folos ca să creştem şi să ne dezvoltăm abilităţile, tot astfel, spune
ap. Pavel, pe plan spiritual, în evlavie, trebuie să exersăm, să ne aprofundăm.
Mulţi tineri refuză să trăiască în evlavie, pentru că se tem de dispreţ şi persecuţie, şi-atunci aleg să meargă cu
valul lumii. Sunt însă şi tineri care sunt gata să platească preţul pentru evlavie. Ei condamnă păcatul şi suferă
cu bucurie, pentru că ştiu că acceptă prigonire după voia lui Dumnezeu, pentru bine, pentru evlavie.
Pavel îl indeamnă pe Timotei să fie un exemplu bun pe toate planurile :
“Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o pildă pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în
dragoste, în credinţă, în curăţie.” (1 Timotei 4:12)
La
Tit 2:11-12, un îndemn asemănător este îndreptat catre toţi (şi tineri şi bătrâni):
“Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat,
şi ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare,
dreptate şi evlavie.”
Prin ce se caracterizează “veacul de acum”? - Prin lipsa evlaviei.
În acest veac stricat, Dumnezeu cere credincioşilor să traiască “cu cumpătare, dreptate şi evlavie”, dar
mulţi se potrivesc chipului veacului, se camuflează gen ‘cameleon’, sau eschivează (se ruşinează) , fiindcă ei nu
iubesc evlavia şi nu concep să sufere pentru ea. Toţi aceştia uită oare că Dumnezeu nu călăuzeşte pe credincioşii
care ignoră voia Lui?!
Unii credincioşi, spune ap. Pavel, “au
doar o formă de evlavie”, şi se-mpodobesc cu ea doar când merg la biserică… În rest, ei sunt ca şi lumea,
pentru a nu suferi cumva de îndrăzneala de-a se purta diferit faţă de ea.
Dacă împlinim însă această voie a lui Dumnezeu (pe care o ştim), de-a suferi pentru bine (pt. Evanghelie, pt.
evlavie, etc.), El ne va arăta care este voia Lui şi pe mai departe…, şi în alte
domenii…
| 