|
Un alt bine de care avem trebuinta, si de care ingrijeste Dumnezeu este
OCROTIREA.
Psalmul 91 ne arata ca-n final, cand ne vom privi tot trecutul, vom constata ca datorita acestei
ocrotiri, nici o nenorocire nu s-a apropiat de noi, care sa ne vatame pe vesnicie…
Uneori, in bunatatea Lui, Dumnezeu ne lasa “sa ne lovim cu piciorul de o piatra”, tocmai pentru a
nu fi izbiti pentru vesnicie.
Apoi, Dumnezeu ne da lucrurile care sustin viata: hrana, imbracaminte, conditii de trai,
etc., dar ne ofera si Cuvantul Sau, pentru intretinerea vietii spirituale – El ingrijeste de toate
trebuintele noastre spirituale, sufletesti, si materiale…!
Cei care cunosc pe Domnul si inteleg binele pe care El ni-l face, nu se ingrijoreaza cu privire la
ziua de maine. Ei sunt stabili d.p.d.v. sufletesc, si cresc continuu in cele spirituale.
Psalmul 106:1 sau 107:1 ne indeamna fara tagada:
“Lãudati pe Domnul! Lãudati pe Domnul, cãci este bun, cãci îndurarea Lui tine în
veci!”,
…iar Psalmul 84 spune ca “Domnul dã îndurare si slavã, si nu lipseste de nici un bine pe cei ce duc
o viatã fãrã prihanã”, adica pe cei care-L cunosc si “se tem de El”.
Incercand a sumariza binele de care Dumnezeu ne face parte, observam ca El ne ofera bunastare si
fericire si ne face sa ne bucuram de ‘lucrarea mainilor Sale’. Totodata El ne da in dar bucuria vesnica
a mantuirii Sale!
Daca a fi bun inseamna a avea in vedere trebuintele celuilalt si a oferi ceea ce suplineste acestor
nevoi pentru fericire, Dumnezeu este bun, pentru ca ne-a oferit mantuirea de care ne
vom putea bucura vesnic, in prezenta Lui.
In cartea Genesa citim ca Dumnezeu a creat lumea, si a declarat in mod repetat , privind la cele
realizate, ca “TOATE ERAU BUNE”. Ele nu erau bune doar pentru ca erau placute, perfecte…, dar in primul
rand erau adecvate scopului intentionat pentru ele. Omul a fost asezat intr-un mediu frumos, dar si
potrivit cresterii sale, pentru a deveni tot ceea ce putea deveni, si a-L glorifica pe Dumnezeu.
La un moment dat insa , Dumnezeu spune ca ceva “nu este bine”:
„Nu este bine ca
omul sã fie singur; am sã-i fac un ajutor potrivit pentru el.” (Genesa 2:18)
Omenirea, fara diferentierea sexelor nu era buna, pentru ca nu putea sa-si implineasca scopul:
inmultirea, cresterea si stapanirea creatiei. De aceea, orice relatie sexuala intretinuta fara
posibilitatea implinirii scopului creatiei este una rea, si nu mai este nevoie de alte argumente, de
ex. pentru condamnarea homosexualitatii. Societatea ce sterge deosebirea dintre sexe si neaga
rolul casatoriei, asa cum l-a stabilit Dumnezeu, este o societate pervertita, care va sfarsi rau,
pentru ca ‘lucrurile’ sunt bune numai daca-si mentin scopul pentru care au fost
create…
Datorita pacatului, noi am fost deviati de la scopul pentru care Dumnezeu ne-a
creat, acest scop fiind pervertit prin caderea omului.
De ex. la Romani 8:22-23 citim urmatoarele:
“Dar ştim că până în ziua de azi, toată firea suspină şi suferă durerile naşterii. Şi nu numai ea,
dar şi noi, care avem cele dintâi roade ale Duhului, suspinăm în noi, şi aşteptăm înfierea, adică
răscumpărarea trupului nostru.”
Prin rascumpararea omului insa, Dumnezeu stabileste din nou scopurile Sale cu
noi, si ‘ridica stacheta’ la cote superioare celor dinaintea caderii in pacat! Practic, aceste
scopuri sunt de o grandoare inimaginabila - noi suntem randuiti “sa fim asemenea chipului
Domnului Isus Hristos”!
Dupa ce apostolul Pavel spune ca “toate lucrurile lucreazã împreunã spre binele” nostru, el
continua astfel:
“Pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a si hotãrât mai dinainte sã fie asemenea chipului
Fiului Sãu, pentru ca El sã fie cel întâi-nãscut dintre mai multi frati.”
Ce mare scop are Dumnezeu cu fiecare din noi! Suntem chemati sa domnim intr-un univers
eliberat de pacat si de degradare, suntem destinati sa participam la slava vesnica a Fiului, si sa ne
implinim in toate ‘atributele’ cu care am fost creati…
Dumnezeu pregateste o creatie noua , din care va
elimina pentru totdeauna raul, si-n care noi vom stapani, vom domni in slava. Biblia ne
subliniaza ca “dacã este cineva în Hristos, este o fãpturã nouã” ( 2 Corinteni 5:17), o creatie noua…
|
