|
CE/CINE ESTE BINELE...?!
La Romani 8:28 de ex. ni se spune despre BINELE pe care Dumnezeu il lucreaza in viata celor care Il
iubesc…: “toate lucrurile lucreazã împreunã spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume, spre binele
celor ce sunt chemati dupã planul Sãu”.
Paragraful care premerge acest verset (sa luam de ex. versetele 15-27) vorbeste insa despre
suferinta care este prezenta atat in viata copiilor lui Dumnezeu, cat si in mijlocul naturii care a fost
supusa degradarii…
Ce legatura exista intre Romani 8:28 si textul anterior in care suntem indemnati sa socotim
suferintele de acum ca nevrednice de-a fi puse alaturi de “slava viitoare”?
Citind versetele 22-23, respectiv:
“Pânã în ziua de azi, toatã firea suspinã si sufere durerile nasterii, si nu numai ea, dar si noi,
care avem cele dintâi roade ale Duhului, suspinãm în noi, si asteptãm înfierea, adicã rãscumpãrarea trupului
nostru”,
intelegem ca atat natura cat si noi, cei credinciosi, asteptam sa scapam cat mai repede de
suferinta – asteptam finalizarea mantuirii…
O citire superficiala ar putea sa ne faca sa credem ca la ora actuala suntem cumva prinsi fara voia
noastra, si probabil fara voia lui Dumnezeu, in anumite situatii care ne dor si ne fac sa suferim…, si
suspinam dupa ziua cand vom fi salvati deplin. Cand suferinta apare in viata noastra insa, nu-i
‘normal’ s-o privim ca pe ceva ciudat, care a dat peste noi intamplator…!
In paragraful mentionat mai sus ni se spune ca exista o legatura directa intre suferinta si
slava – slava depinde de suferinta noastra:
“Dacã suntem copii, suntem si mostenitori: mostenitori ai lui Dumnezeu, si împreunã mostenitori cu
Hristos, dacã suferim cu adevãrat împreunã cu El, ca sã fim si proslãviti împreunã cu El”.
Versetul de la Rom. 8:28 ne asigura nu de faptul ca Dumnezeu ne scuteste de lucrurile rele, ci de
faptul ca Dumnezeu foloseste suferinta prezenta in viata noastra pentru a produce binele –
Dumnezeu va scoate din suferinta binele nostru…!
Cand suntem in situatii neplacute, critice, noi traim cu un fel de anxietate, fiindca nu stim exact
cum se vor sfarsi lucrurile…, fapt ce induce in noi tensiune si frica…
Paragraful amintit insa, incepe cu un verset care spune asa:
“Si voi n-ati primit un duh de robie, ca sã mai aveti fricã; ci ati primit un duh de înfiere, care
ne face sã strigãm: „Ava! adicã: Tatã!”” ,
…apoi, in versetul 28 suntem asigurati ca toate lucrurile se vor sfarsi cu bine…
Aceasta nu inseamna ca nimic rau nu poate surveni in viata noastra (cum noi am vrea sa
interpretam), adica in sensul celor scrise de ex. in psalmul 91:11-12:
“El va porunci îngerilor Sãi sã te pãzeascã în toate cãile tale, si ei te vor duce pe mâni, ca nu
cumva sã-ti lovesti piciorul de vreo piatrã.”
Satana L-a ispitit pe Isus Hristos sa preia tocmai aceasta interpretare dar Domnul nostru a refuzat
ce I S-a propus si a ales ‘calea crucii’, pentru a lucra in folosul nostru cel mai mare bine.
Daca nu putem pretinde ca promisiunea lui Dumnezeu ar insemna eliminarea experientelor neplacute,
inseamna ca acel “bine” mentionat in textul din Scriptura nu-i chiar usor a fi definit corect…!
“Toate lucrurile lucreazã împreunã spre binele” nostru… Care
bine…?!
De fapt ce este “binele”?! Cum il definim, pentru ca exista multe conceptii gresite privitor la ceea ce este
binele?!
De multe ori noi concepem binele ca fiind o realitate ce ne ofera placere, satisfactie…
Biblia spune clar si lamurit ca de regula pacatul ne produce “placeri de o clipa”…, dar noi stim ca
pacatul nu este nicidecum parte a binelui, nu-i asa?!
Si “drumul spre iad este pardosit cu intentii bune”, dar aceasta nu inseamna ca-i o cale demna de
urmat…!
Nu cumva binele poate fi identificat cu ceea ce sustine viata fiecaruia?! Ecologistii vin
insa si sustin c-ar trebui sa ne gandim la o realitate mai importanta decat viata noastra
proprie…!
Marxistii (si nu numa’ ei) au definit binele ca fiind ceea ce aduce cel mai mare beneficiu
celor mai multi oameni…, dar nu ne putem margini definirea doar in niste termeni utilitari… Apoi,
de ex. sclavia, a adus beneficii multora, dar astazi nu mai are sustinere, pentru ca n-a fost un ‘lucru
bun’…
Comunistii au cautat sa realizeze o societate prospera pentru cei multi, de la baza societatii,
lovind de moarte in cei care apartineau clasei conducatoare, si au realizat numai
raul…!
Cine stabilesc ceea ce este benefic pentru societate : iluministii, socialistii, comunistii,
capitalistii, filozofii, oamenii religiosi, oamenii ‘incoruptibili’, ecologistii, ecumenistii, globalistii,
diferite ‘societati secrete’, etc?!
Este binele ceea ce societatile umane au crezut in general, de-a lungul istoriei ca este bine, sau
este ceea ce majoritatea oamenilor dintr-un anume loc si timp considera ca este bine?!
Nu cumva definirea binelui este alterata puternic de cine este la putere in societate?
Binele, spun mai toti, este ceea ce oamenii considera ca este bine, dar nu toti oamenii sunt
‘oameni’…! Sunt insa si altii care merg pana acolo sustinand ca fiecare individ are dreptul sa
defineasca binele pentru sine…!
Unii oameni evita in a incerca sa definineasca binele, spunand ca nu stiu ce este, dar sustin in
schimb ca ei stiu ce este raul…, ca atunci cand vad raul, stiu ca nu este bine…
|
