|
ISPITIREA DOMNULUI ISUS...!
ÎN CE A CONSTAT ISPITIREA DOMNULUI
ISUS?!
Am observat că nu puţini fraţi confundă o serie de ispite, cu
încercările…!
În mare, pentru a le distinge, trebuie să ne punem întrebări de felul:
- De la cine vin?
- Care le e scopul?
Ispitele vin de la cel rău, sunt subtile, uneori neobservabile… Alteori vedem doar partea aisbergului de deasupra
'apei'.
Pentru a face încălzirea în acest studiu, propun să intrăm direct în faptele desfăşurate, şi să le parcurgem fără
grabă, chiar în ordinea prezentată la Matei 4:1-11.
Ulterior, după ce ne mai edificăm, ar fi să revenim poate asupra lor…, ca să concluzionăm care a fost de fapt
rostul ispitirii.
Să urmărim deocamdată modul în care Domnul Isus S-a confruntat cu Satana şi cum a obţinut victoria.
Cât de grea a fost această luptă?! Am înţeles noi oare care au fost şiretlicurile diavolului?
Să vedem prima ispită!
Domnul Isus este ‘rupt de foame’ după acele 40 de zile de post petrecute în pustie…
Satana, grijuliu, vine cu îndemnul:
“Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.” (Matei 4:3)
Unii îşi închipuie că Satana a vrut să spună cam aşa: Dacă susţi că eşti Fiul lui Dumnezeu, dovedeşte-o! Fă minunea
asta cu pâinile, că tot s-a ivit ocazia, şi ne-om lămuri cu toţii…!
Noi, având ca ghid răspunsul Domnului, ne-am ‘lămurit’ cam ce-a gândit Satana?!
Dacă nu sesizăm ‘în clar’ ispita, e greu s-o biruim!
UNDE 'BĂTEA', PENTRU ÎNCEPUT, SATANA?!
Satana de fapt a gândit întrebarea în felul acesta:
Din moment ce eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini!
Domnul Isus era Fiul lui Dumnezeu, avea puterea şi autoritatea să înfăptuiască acea minune, şi avea şi dreptul,
nu-i aşa!? Domnul era flămând şi ar fi fost justificată preocuparea Sa de a-Şi potoli foamea…!
Domnul Isus răspunde însă cu acel faimos citat:
„Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.”
Domnul merge întotdeauna la ce “este scris”, nu la ce credem noi oamenii c-ar fi mai bine. Domnul nu merge ‘după
ureche’, pe nişte interpretări…, ci pe ce “este scris”.
Unii ştiu doar să interpreteze Scripturile şi nu se opresc la ce “este scris”.
Conform Scripturii, Domnul Isus spune că trebuinţele noastre spirituale au prioritate faţă de cele materiale.
Ca fiinţe create “după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”, trebuinţele noastre spirituale sunt mai importante, mai
mari ca cele materiale. Dacă-am fi animale…, ar fi altfel!
Trebuinţele materiale par presante, urgente, par a fi de primă importanţă, dar nu este aşa, spune Domnul Isus.
Ispita întâia consta de fapt în a pune pe cele materiale înaintea celor spirituale.
Când mă scol dimineaţa şi prima grijă o am să ‘potolesc’ stomacul, fără a-mi hrăni şi sufletul, susţin de fapt că
cele materiale primează, şi sunt astfel înfrânt!
Când stau la lucru şi nu vin la Casa lui Dumnezeu, nu mă-ngrijesc de suflet, spun că sunt secundare cele
spirituale.
Când tot dorm duminica dimineaţa, pentru că trupul ăsta-i obosit, şi nu vin la Cină sau la ora de zidire, iar sunt
înfrânt.
Când iau leafa şi-mi cumpăr mai întâi tot ce am eu nevoie, şi, dacă-mi va mai rămâne ceva voi pune şi-n punga de la
biserică, ce spun de fapt? Ce e mai important?!
Ce mulţi creştini au pus pe prim plan cele materiale, mai ales în comunism, şi ce pierderi mari au avut…! Nici
creştinii din capitalism, care pun tot cele materiale înainte, nu propăşesc.
TOATE ÎŞI AU TIMPUL LOR
Alt motiv pentru care Domnul Isus a refuzat să transforme pietrele în
pâini a fost ca să ne arate că e mai bine să aşteptăm ca trebuinţele materiale să ne fie rezolvate de către
Dumnezeu la timpul potrivit în care avem nevoie.
Când punem pe cele spirituale pe prim plan, Dumnezeu nu uită de cele materiale.
Ispita pentru Domnul Isus, după 40 de zile de post, era ca să nu aştepte până Dumnezeu îi
va da pâinea, ci să acţioneze El. De multe ori şi noi credem că pe Dumnezeu nu-l preocupă vreun amănunt,
sau că-I indiferent, sau că nu-I pasă, sau că ştim şi noi destul de bine care-I timpul potrivit…
Când termini şcoala, accepţi primul serviciu care ţi se dă, chiar dacă ţi se cere să lucrezi duminica, sau aştepţi
să-ţi dea Dumnezeu unul potrivit? Crezi că te lasă Dumnezeu fără…? De ce nu poţi s-aştepţi acţiunea Domnului? De ce
te grăbeşti să faci pietrele pâini?!
Mai toţi ştim versetul de la Matei 6:33 (ori Luca 12:31):
“Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe
deasupra.”
…dar câţi, sau de câte ori îl aplicăm?!
CELE MATERIALE, PUSE ÎN SLUJBA CELOR SPIRITUALE
Domnul Isus refuză sugestia Satanei şi pentru a ne arăta că nu
e bine a folosi abilităţile spirituale pentru a ţi le satisface/procura pe cele materiale.
În planul lui Dumnezeu, cele materiale sunt puse în slujba celor spirituale, asta-i lege…
Satana însă inversează: el vrea ca cele spirituale să slujească celor materiale, pentru a ne produce pierderi
imense – să irosim pe cele spirituale, care sunt veşnice, pentru cele materiale, care sunt
trecătoare.
ÎN SLUJBA ALTORA
În acelaşi timp, Domnul Isus a fost ispitit să folosească pentru Sine
abilităţile pe care le avea.
Dumnezeu ne-a dat abilităţi, în special pe cele spirituale, pentru a le pune în slujba altora.
A înmulţit Domnul Isus pâini pentru alţi oameni?
- Da, a făcut-o, pentru că era vorba despre trebuinţele altora, dar n-a folosit acea putere spre a-Şi satisface
propria-I foame.
Înzestrările noastre spirituale le-am primit în dar pentru folosul "aproapelui nostru".
|
