La Isaia 65:1 citim urmatoarele:
“Eram gata sa raspund celor ce nu intrebau de Mine, eram gata sa fiu gasit de cei ce nu Ma cautau; am zis: „Iata-Ma, iata-Ma!” catre un neam, care nu chema Numele Meu”,
iar in versetul 12 spune asa: “caci Eu am chemat, si n-ati raspuns, am vorbit si n-ati ascultat”…
Drama aceasta a unui Dumnezeu care cheama si vorbeste, si a unui om/popor surd, care nu vrea sa auda Cuvantul Lui, este descrisa evident si la Isaia 50:2: 

“Pentru ce nu era nimeni cand am venit?”, zice Domnul; “pentru ce n-a raspuns nimeni cand am strigat?” 

Versetul din Isaia 66:4 ne anunta decizia Domnului privind nepasarea sau impotrivirea oamenilor:
“De aceea si Eu, voi alege ce este spre nefericirea lor, si voi aduce peste ei lucrurile de care se tem, caci cand am chemat Eu, n-au raspuns, ai cand am vorbit Eu, n-au ascultat…” 

Ce trist; ce tragic…!!
Dragul meu, daca Dumnezeu iti vorbeste, da atentie glasului Sau si raspunde-I !  Daca te invata, accepta invatatura, daca te mustra, primeste mustrarea, daca-ti cere ascultare, conformeaza-te!  Daca nu iei seama la ce esti indemnat, va veni o zi in care vei dori ca Domnul sa-ti vorbeasca, si vei striga catre El…, dar s-ar putea ca atunci cerul sa ramana mut, si sa nu primesti raspuns! 

La Zaharia 7:9-13 aflam ca:
“Asa a vorbit Domnul ostirilor… Dar ei n-au vrut sa ia aminte, ci au întors spatele, si si-au astupat urechile ca sa n-auda.  Si-au facut inima ca diamantul de tare, ca sa n-asculte Legea, nici cuvintele pe care li le spunea Domnul ostirilor, prin Duhul Sãu, prin proorocii de mai înainte. Din pricina aceasta Domnul ostirilor S-a aprins de o mare mânie. Cand chema El, ei n-au vrut s-asculte. De aceea nici Eu n-am vrut s-ascult, cand au chemat ei, zice Domnul ostirilor.”

Dumnezeu doreste dialogul cu noi, spre a ne comunica multe lucruri, dar majoritatea n-au dorinta de-a asculta la glasul Lui, asa ca nu cerceteaza Cuvantul Sau, pe la biserici (sau adunari) dau doar ‘din joi in paste’, etc.  Dumnezeu vorbeste…, dar ei lipsesc la studiile biblice, la predici, etc., fiindca nu vor sa auda vocea Lui.  Acestia practic n-au dreptul sa intrebe mai tarziu, cand vor fi in situatii critice, de ce nu le vorbeste Dumnezeu, fiindca El nu tace, dar a fost ignorat…

Sunt unii oameni care se împotrivesc lui Dumnezeu şi care nu vor să ia aminte la cerinţele Lui, deşi acestea sunt foarte clare. Dacă ei resping repetat Cuvântul Lui, Lucrarea Lui şi Planul Lui, Dumnezeu s-ar putea sa nu le mai ofere o noua şansă de-a distinge si intelege glasul Lui. (Vezi articolul ”DUBLELE...!”) 

La Iov 33:14, in discutie intervine tanarul Elihu  care-i spune lui Iov si prietenilor sai ca “Dumnezeu vorbeste cand intr-un fel, cand intr-altul; dar omul nu ia seama.”
Acelasi Elihu spune ulterior:
“ Oamenii striga impotriva multimii apasatorilor, se plang de silnicia multora, dar nici unul nu zice: ‘Unde este Dumnezeu, Facatorul meu, care ne insufla cantari de veselie noaptea, care ne invata mai mult decat pe dobitoacele pamantului, si ne da mai multa pricepere decat pasarilor cerului?’” (Iov 35:9-11)
Este adevarat ca Dumnezeu ne invata , si ne da pricepere, spune autorul acestor cuvinte, dar putini oameni iau aminte, asa ca, ulterior,  “sa tot strige ei atunci, caci Dumnezeu nu raspunde, din pricina mandriei celor rai. Degeaba striga, caci Dumnezeu n-asculta, Cel Atotputernic nu ia aminte.” (Iov 35:12-13) 

Cartea Proverbe este o carte de intelepciune iar autorul ei indeamna inca de la inceput pe cel nepriceput sa ia aminte la sfaturile cuprinse in ea, pentru ca dau priceperea, iar cel intelept are inca multe de invatat… Capitolul 1 are insa la sfarsit si o avertizare extrem de serioasa:
“Intelepciunea striga pe ulite, isi inalta glasul in pietze: striga unde e zarva mai mare; la portzi, in cetate, isi spune cuvintele ei: ‘Pana cand veti iubi prostia, prostilor? Pana cand le va place batjocoritorilor batjocura, si vor ura nebunii stiinta?’” (Prov. 1:20-22)

- Tace Dumnezeu?!
- Nu, ci zice: “Intoarceti-va sa ascultati mustrarile mele! Iata, voi turna duhul meu peste voi, va voi face cunoscut cuvintele mele... ” (Prov. 1:23)
 (Ce oferta din partea lui Dumnezeu!)  Apoi textul continua:
“Fiindca eu chem si voi va împotriviti, fiindca imi întind mana si nimeni ia seama, fiindca lepadati toate sfaturile mele, si nu va plac mustrarile mele, de aceea si eu, voi rade cand veti fi în vreo nenorocire, imi voi bate joc de voi cand va va apuca groaza, cand va va apuca groaza ca o furtuna, si cand va va invalui nenorocirea ca un vartej, cand va da peste voi necazul si stramtorarea.” (Prov. 1:24-27) 

Pe multi ii deranjeaza mustrarea, si cei care nu iau seama la glasul intelepciunii vor ajunge in necaz, fara sprijin:
“Atunci ma vor chema, si nu voi raspunde; ma vor cauta, si nu ma vor gasi” (Prov. 1:28), “pentru ca n-au iubit sfaturile mele, si au nesocotit toate mustrarile mele” (Prov. 1:30). 

<< Previous    1  [2]  3  4    Next >>