TRĂIREA ÎN REVOLTĂ faţă de cei care au autoritatea,
este tot o cale rea.
Cuvântul numeşte această cale drept “calea lui Core” (v. rubrica APOSTAZIA).
Core s-a răzvrătit împotriva autorităţii, iar Domnul a privit la acea revoltă ca pe un păcat foarte grav.
Core a justificat ‘frumos’ răzvrătirea sa: De ce se ridică Aaron mai presus de ceilalţi, că doar toţi suntem preoţi
ai Domnului…
Cine l-a pus pe Aaron ca mare preot? Dumnezeu.
Core de fapt s-a revoltat împotriva lui Dumnezeu, nu contra lui lui Aaron şi a lui Moise…!
Sunt copii care se revoltă asupra părinţilor…
Cine i-a pus pe ei sub autoritatea părinţilor? Dumnezeu i-a pus.
Cine a pus pe soţii sub autoritatea soţilor lor, Legea Civilă sau Dumnezeu?!
Cine a pus pe bărbaţi sub autoritatea şefilor lor (toţi avem câte un şef, nu?!)?
Precum observaţi, revoltele noastre se-ndreaptă direct sau indirect spre Dumnezeu…!
Mergem pe calea lui Core poate chiar de zeci de ani, dar trâmbiţăm de zor că-L cinstim pe Dumnezeu…!!!
N-avem binecuvântarea Domnului, ne rugăm în zadar, cerem călăuzire şi nu vine…?!
Şi ‘normal’…!!!
Felul CUM TRATEZI PE CEI DIN FAMILIE, te poate împinge pe o cale
rea…!
Sunt de exemplu soţi care umblă pe calea bădărăniei. Cel mai greu le
este să fie politicoşi cu soţiile lor…
Nu “cinsteşti” pe nevasta ta ca pe “un vas mai slab”, dar vrei binecuvântarea Domnului, nu?! Vrei răspuns la
rugăciuni?!
Femeile care se-mpodobesc cu ‘altceva’ decât cu “evlavia”, cu ‘altceva’ decât “un duh blând şi liniştit”, s-ar
putea să stea-n zadar în rugăciune…!
Relaţiile de familie pot fi pe o cale neplăcută Domnului.
De exemplu, cum sunt trataţi părinţii la senectute?
“Asculă pe tatăl tău, care te-a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, când a îmbătrânit.” (Prov. 23:22)
Îi cinstim, îi ajutăm?... ori îi tratăm cu ‘pioşenia’ fariseilor din vechime, neglijându-i pe motiv că suntem
prinşi cu ‘lucrările Domnului’…?!
Sunt credincioşi care nu vor să audă de părinţi (inclusiv socrii)… Justifică ei cumva…, dar nu-i vor prin preajma
lor.
(Îi spui barem socrului “tată”, sau i te adresezi pe numele de familie?!)
Ce mult suferim, pentru că nu ne cercetăm…! Ce uşor alunecăm pe “căi rele”…!
O altă problemă în care ar trebui să cerem Domnului să
ne cerceteze ar fi aceasta:
Am cauzat pe cineva să păcătuiască, AM ÎMPINS PE CINEVA LA PĂCAT?!
Domnul Isus a menţionat anume ce-i paşte pe autorii morali, care împing la păcat pe “cei micuţi”:
“Dar, dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să
i se lege de gât o piatră mare de moară şi să fie aruncat în mare.” (Marcu 9:42 or Luca 17:2)
“Isus a zis ucenicilor Săi: „Este cu neputinţă să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de acela prin care vin!
(Luca 17:1 or Matei 18:7)
Sunt fraţi şi surori ‘umanişti’, ‘liberali’, care împing pe tineri la neascultare faţă de părinţi. De cele mai
multe ori, copiii revoltaţi împotriva autorităţii, au fost asistaţi de cineva.
Femeile care se-mbracă ‘provocator’, cauzează şi altora multe rele. Nici dependenţii de alcool, prin exemplul sau
‘regulile’ lor, nu se lasă ‘mai prejos’…!
Ai anumite încredinţări pe care nu le ţii pentru tine, ci le faci publice, sau chiar insişti ca şi ceilalţi să le
preia, tot aici te poţi încadra: împingerea spre păcat a altora…!
Ce binecuvântări putem aştepta, dacă umblăm pe-o cale rea?!
|