O altă lege, (ar fi să-i zicem legea a IV-a din
Agricultură…)o găsim enunţată la 2 Cor. 9:6:
“Să ştiţi: cine seamănă puţin, puţin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera.”
Pe scurt, am ales acest subtitlu:
“CINE SEAMĂNĂ MULT, MULT VA SECERA”
Există o proporţionalitate între ceea ce semănăm, şi ceea ce secerăm…
Nimeni nu s-ar îndeletnici cu semănatul, dacă n-ar nădăjdui că va recolta mai mult decât ceea ce a pus sub brazdă.
În agricultură, recolta obişnuită este cam de 8-10 ori mai mare decât “sămânţa”.
Domnul Isus ne spune că-n Împărăţia Lui, un bob aduce 30, altul 60, altul 100. Precum vedeţi, pe plan spiritual,
recolta întrece orice aşteptare umană. Ceea ce semănăm pare neînsemnat, dar recolta, promite Dumnezeu, va fi
impresionantă.
Chiar şi acea cunoscută progresie geometrică, prin dublare, dacă s-ar aplica şi tot s-ar ajunge la cantităţi
enorme!
Inventatorul şahului n-a putut fi plătit pornind de la un bob de grâu în prima pătrăţică a tablei, şi tot dublând
apoi până la a 64-a, pentru că lăudărosul (şi incultul) rege n-avea cum să procure acea cantitate imensă care
rezulta…
‘Progresia’ lui Dumnezeu, nu se poate nici măcar imagina…!
Pentru aşteptarea recoltei, trebuie să avem credinţă.
Să reluăm pasajul de la Iacov 5:7-8:
“Fiţi deci îndelung răbdători, fraţilor, până la venirea Domnului. Iată că plugarul aşteaptă roada scumpă a
pământului, şi o aşteaptă cu răbdare, până primeşte ploaie timpurie şi tîrzie. Fiţi şi voi îndelung răbdători,
întăriţi-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape.”
… şi să parcurgem apoi şi versetul imediat următor (v.9):
“Nu vă plângeţi unii împotriva altora, fraţilor, ca să nu fiţi judecaţi: iată că Judecătorul este chiar la
uşă.”
Au aceste versete directă legătură între ele sau sunt mai mult ‘independente’?!
Când apare recolta, trebuie să cooperăm, să colaborăm (“secerători sunt puţini”), să muncim împreună şi să nu ne
plângem unii împotriva altora.
De multe ori credincioşii, în loc să-şi însumeze forţele, îşi mai dau în petec şi se plâng unii de alţii…
Ştiţi ce fac sătenii la seceriş? Se întovărăşesc, se unesc şi seceră împreună lan după lan.
De ce aşa? Pentru că astfel se organizează mai bine iar productivitatea creşte substanţial, plus că timpul de
secerat e scurt iar recolta trebuie pusă repede la adăpost. Totodată, la muncă au loc ‘schimburi de experienţă’,
creşte ‘coeziunea socială’, se ‘ridică moralul’, etc. !
Şi-n lucrarea lui Dumnezeu, când vom începe a activa împreună, şi nu ne vom mai plânge unii de alţii, Dumnezeu ne
va da mai mare binecuvântare.
SECERIŞUL va fi finalizat la venirea Domnului Isus
Hristos, şi vom avea surprize mari!
Cei care au semănat din greu, cu jertfă, cu lacrimi, cei care au aşteptat cu răbdare creşterea şi coacerea
recoltelor, cei care au cooperat în lucrarea lui Dumnezeu, toţi aceştia vor avea bucuria unei recolte foarte mari.
Dumnezeu promite solemn binecuvântarea celor care se ostenesc în ogorul Său. Cine seamănă acum cu lacrimi, va
strânge snopii cu bucurie. Orice lacrimă, orice effort, vor fi răsplătite.
Dumnezeu este cel care “face să crească”… Aceasta-i lucrarea Lui. El nu face să descrească ce s-a-nsămânţat, ci
aduce rod bogat.
La Osea 10:12 citim astfel:
“Semănaţi potrivit cu neprihănirea şi veţi secera potrivit cu îndurarea.”
Dumnezeu nu ne dă în recoltă cât am merita ci ne dă în raport cu îndurarea Sa,
care întrece toate aşteptările noastre.
Ai şi tu un ogor în care te osteneşti în lucrarea Domnului?
Cum pregăteşti terenul? Participi la rugăciune împreună cu alţii?
Semeni lucrurile Duhului lui Dumnezeu?
Eşti dispus să perseverezi cu răbdare, şi să aştepţi până când Dumnezeu răspunde cu rezultate vizibile?
Cooperezi tu cu alţii?
Noi facem ce ţine de semănat, dar Dumnezeu este cel care face să crească - această creştere va fi uimitoare.
Secerişul ne va uimi pe toţi care am fost implicaţi în lucrarea lui Dumnezeu…
|