TRAGEDIILE / RAVAGIILE ALCOOLULUI!
Când şi când mai întreabă câte un credincios dacă
este păcat sau nu să consumi băuturi alcoolice…
Cum în biserici nu se prea dezbate acest aspect, m-am decis a iniţia întocmirea unui material ad-hoc.
Îndemnurile Duhului, apar repetat când Dumnezeu are câte un obiectiv important de rezolvat în viaţa noastră.
In articolul “Plinatatea Duhului Sfant” s-a arătat că acea plinătate este realitatea în care Duhul lui Dumnezeu are
acces deplin la viaţa noastră (El are controlul nostru), şi ne poate transforma şi folosi într-un mod impresionant,
după voia Lui suverană. Un lucru care a ieşit în evidenţă în acel studiu a fost şi acela că Duhul Sfânt nu poate
face casă bună cu alcoolul.
De exemplu Ioan Botezătorul s-a umplut de Duhul Sfânt de timpuriu... Explicaţia: a avut părinţi care s-au
ferit de alcool, şi el însuşi a fost unul care a practicat abstinenţa.
Deschizând Biblia , deja din prima carte a Ei apar o serie de problematici privitoare la folosirea alcoolului.
O procedură importantă în studiul Cuvântului este şi aceea de-a observa unde apare un lucru menţionat mai întâi, ce
informaţii ni se dau şi ce învăţăminte putem trage.
CAZUL LUI NOE
Pentru prima dată folosirea alcoolului apare în cartea Geneza, la cap.
9.
Noe, după potop, a sădit o vie şi-apoi a făcut vin. Nimic rău până aici… Unii cred că vinul implică masă de
părtăşie, veselie, binecuvântări…, numai că informaţia nu se opreşte aici!
“Noe a început să fie lucrător de pământ şi a sădit o vie.
A băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezgolit în mijlocul cortului său.” (Gen. 9:20-21)
Alcoolul nu este asociat cu binecuvântarea, cum cred unii, ci cu tragediile.
Satana veziculează ideea că alcoolul este plăcut, este de dorit. În mai toate reclamele, Satana asociază alcoolul
cu destinderea, cu bucuria, veselia, prietenia, etc. Acele reclame sunt înşelătoare, sunt doar ‘comerciale’!
Noe n-a fost un nepocăit. Iată cum este acesta prezentat la Gen. 6:9:
“… Noe era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu.”
…Caracterizare de-a dreptul frumoasă, până când acest “neprihănit” a ajuns controlat de alcool!
Mulţi afirmă cu uşurătate, fără temei, că alcoolul nu este o problemă, dacă tu-l controlezi pe el. Realitatea arată
însă că de regulă alcoolul are ‘controlul’, el dictează. Nimeni nu controlează consumul de băuturi
alcoolice, decât dacă-i abstinent.
Dacă un om de talia lui Noe a ajuns victimizat de alcool, la ce să ne aşteptăm de la alţii?!
Noe a fost mare înaintea lui Dumnezeu. În Ezechiel, Dumnezeu spune aşa:
“…chiar de ar fi în mijlocul ei aceşti trei oameni: Noe, Daniel şi Iov, ei nu şi-ar mântui decât sufletul lor prin
neprihănirea lor, zice Domnul, Dumnezeu.” (Ezechiel 14:14)
Noe este enumerat în rândul oamenilor deosebiţi…
Ce s-ar putea întâmpla cu toţi dintre noi care ne-nchipuim că noi controlăm alcoolul?!
Primul lucru ce reiese evident este că starea spirituală a cuiva nu este o garanţie că va mânui fără pagubă
alcoolul. Nu există om care să folosească alcoolul şi să nu fie afectat negativ - chiar şi numai că te vede altul,
de devi prilej pentru el să-l folosească şi şă-şi ruineze viaţa, şi-i destul…
Noe a fost controlat de alcool şi şi-a expus goliciunea.
În mod instinctual, omul îşi acoperă goliciunea – este un instinct sănătos, pus de Dumnezeu în noi. Acest instinct
însă este anihilat de alcool...
Tinerii stricaţi, care vor să-şi bată joc de fete, de regulă le invită la alcool. Le dau să bea, iar inhibiţia ce-o
au faţă de păcat, şi mai ales în faţa păcatelor sexuale, se duce (şi seduce).
Alcoolul produce dezordine-n familie…
Unul din copiii lui Noe l-a luat în derâdere pe tatăl său, dând naştere la conflict, la anemozităţi în familie. În
toate familiile de alcoolici sunt inerente certurile.
Alcoolul nu produce apropiere, prietenie, bucurie, aşa cum cred unii, ci conflicte şi răniri.
Citim la Prov. 23:29 (citiţi vă rog tot capitolul, mai ales versetele 19 la 35):
“Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt
rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii?”
Alcoolul afectează relaţiile de familie, şi le distruge treptat. Există copii sau părinţi care se ruşinează unii de
alţii, pentru că-s alcoolici.
Cât de umilit a ieşit Noe din acea experienţă…!
În cazul lui, s-a ajuns chiar şi la blestem:
“…Blestemat să fie Canaan! Să fie robul robilor fraţilor lui!” (Gen. 9:25),
a spus Noe (Canaan era unul dintre nepoţii lui Noe).
Ce groaznic! Descendenţi ai lui Noe, care “a umblat cu Dumnezeu”, să ajungă blestemaţi de el…!
Alcoolul a cauzat blestemul… Şi-n zilele noastre se-ntâmplă în multe case ale oamenilor cam la fel – blesteme
generate de alcool.
Sunt şi alte lucruri în Cuvânt care au atras blesteme. Citim de exemplu la Mica 6:10:
“Mai sunt în casa celui rău comori nelegiuite, şi blestemata efă mică?”
“Efa mică” era o măsură nedreaptă cu care oamenii îşi înşelau semenii spre a-şi sporii averile.
Ştiţi pe cineva care tot înşeală pe alţii şi să nu-şi atragă blestemul?
|